De vorbă cu mine

Imagine

A trecut ceva timp de când nu am mai stat de vorbă. Ca două prietene bune dar venite din timpuri diferite. Eu – cea de azi și eu – cea de ieri. Eu – cea cu speranță în suflet și cu prea multe lecții învățate și eu – cea cu regrete și amintiri pe care nu am reușit să le uit. Nu m-am mai privit în oglindă de ceva vreme. Nu vorbesc de oglinda care îmi arată trupul, ci de cea care îmi înfățișează sufletul, spiritul.  Acea este cea cu adevărat importantă pentru mine. Știu cât de mult am luptat, cât de mult am rezistat și am dorit să șterg rid cu rid trecutul și cicatricile acestuia din sufletul meu. Știu câte nopți am stat trează gândindu-mă la cum să rezist, la ce urmează, la ce îmi va aduce ziua de mâine. Știu câte zile am lăsat să treacă peste mine fiindcă mă simțeam mult prea obosită să continui, mult prea slăbită și nemotivată pentru a mai lupta. Știu chiar câte cafele am băut în momentele mele de singurătate și știu cu câtă disperare încercam să mă adun, să mă agăț doar de clipele fericite și plăcute din viața mea. Zilele de ieri, secundele de solitudine, minutele de amărăciune, toate s-au depus ca un strat gros de murdărie peste sufletul meu. Și din clipa în care mi-am dat seama ce se întâmplă cu adevărat în interiorul meu am dus o luptă acerbă cu mine. M-am desfăcut ca o floare în doi boboci, unul care aparține trecutului, celalalt prezentului și am înflorit sub căldura speranței și grija celor care mă iubesc. M-am hrănit cu grija și iubirea celor din jur și mi-am potolit setea cu încurajările și prezența lor în viața mea. Am depășit momente dureroase, am iertat greșeli și minciuni pe care credeam că nu am puterea să le accept, am scăpat de reținerile și temerile deciziilor. Totuși, astăzi îmi este oarecum greu să mă așez în fața oglinzii. Știu că am înflorit, știu că am rezistat și continui să o fac, dar îmi este teamă la gândul că sufletul meu încă păstrează amprenta greșelilor mele. 

Dacă e ceva ce am învățat de-a lungul vieții este că timpul poate îmbătrâni chipuri dar niciodată suflete, și oricât de mult ne-am schimba întotdeauna vom fi cei pe care ni-i înfățișează sufletul. 

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s